Am stat cam 66 de ore in Stockholm, timp in care n-am vazut nici un Q7 alb. De fapt n-am vazut nici un Q7, indiferent de culoare. Nici in cele cateva ore petrecute in Malmo n-am vazut vreun Q7. Totusi ce mi-a ramas in cap (sau in nari) din Suedia, e mirosul de cafea care a invadat un vagon intreg, cand pe la 5 dimineata, pe 31 decembrie s-a urcat o tanti blonda, cu o cafea in pahar de carton, in Malmo, cred. N-am sa uit niciodata mirosul ala de cafea. Ma rog, una peste alta, inventatorii H&Mului se pot lauda pe langa Volvo, SAAB, Ericsson si vodka Absolut,cu probabil cea mai curata tara vazuta vreodata, cu locuitori care vorbesc o engleza impecabila, bere cu 2,9 alcool (aicia pierd mult in ochii mei), niste artificii bestiale, politisti inalti si bine crescuti (la propriu si la figurat) si bineinteles celebrele suedeze, care totusi nu sunt chiar atat de blonde cum se zice si multa vegetatie. De altfel Stockholm a iesit de curand cel mai verde oras din lume sau asa ceva, si sunt convins ca n-a fost o lupta stransa cu Bucurestiul:) . Cateva poze, pentru amorul artei.
Malmo si celebra Optimistorkestern, adica niste oameni care canta la niste instrumente.
Stockholm la apus (pe la 4 jumate, se intunceca repede), se vede turnul primariei, unde an de an are loc banchetul pentru premiile Nobel.
P.S. Trans Europe Express, a fost un tren, mai bine zis o retea de trenuri, stramosu direct al actualelor EuroCity.
P.S. 2 (sic!) Cred ca m-am dilit, am corectat acuma vreo 10 greseli in textu de deasupra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu