Progresul si cu mine

Mi-am amintit ca acum vreo 3 ani , am mai avut o tentativa de blog pe un site concurent (desi nu imi place sa ii zic blog, blogs are gay), si ca sa vezi, scriam aproape aceleasi balarii ca si acum. Mai putin despre Putin. Pe vremea aia eram totusi mai fericit, aveam un dromader pe care il chema Rashid (sau Abdul sau Patrice L) si aveam de gand sa o invat pe Pepsi sa zboare, intocmai ca Mutley, rotindu-si coada. Ei bine, am esuat. Rashid a fugit sa se faca fundamentalist si acum e intr-o inchisoara israeliana de langa Beersheva (cel mai mare oras din desetul Negev) si (hmm, Beersheva, ce nume genial)  Pepsi tot nu stie sa zboare. Si pe deasupra a iesit si din garantie si nu mai pot sa o schimb. 

Ca tot vorbeam de progres, au trecut 3 ani si am aceleasi idei. Singura diferenta e ca pe vremea aia scriam in engleza, da nu ma mai satisface deoarece nu suna la fel de plastic ca si romana. 

P.S. Asta nu inseamna ca abandonez, trag linie si gata. Nici pe departe, am atatea lucruri de spus, atata bere de baut si atatea tari de vazut. Astea fiind spuse, bag o poza cu animalu care n-a reusit sa invete sa zboare (partial e vina mea, ca n-am stiut sa o motivez), ca arata bine si atrage atentia.

Aici se pregatea de decolare.

P.S. Am aflat din surse sigure, ca Rashid a fost eliberat din inchsioare, in urma unei actiuni de comando, conduse de un anume Mekw (friends know who am talking about) si e in drum spre tara. Ma duc sa-l astept la aeroport.